🇷🇴 Romania Episodes

Nu există o astfel de lucrare, dar în principiu asta discutăm astăzi după ce parcurgem un pic geografia Italiei (a strămoșilor noștri romani, mai exact) și despre ce înseamnă Magna Graecia, și pe unde se află puncte importante precum Tarentum sau Massana.

Povestim despre Pirus din Epirus și felul în care un mare general grec (oarecum, nu e chiar grec, și el era tot barbar pentru greci) descoperă barbarii de care tot vorbesc oamenii din coloniile grecești de la sudul peninsulei italice. Și descoperirea lui ne lasă nouă ideea de victorie pirică, sau victorie à la Pirus.

Republica romană crește la fel și dominația ei asupra centrului peninsulei italice. Vecinii, din ce în ce mai deranjați de creșterea republicii romane devin mai agresivi aducând-și asupra lor înșile exact lucrul pe care încercau să-l evite.

În care vorbim despre începuturile Romei ca republică, și fatidicul an 509, întâmplător fix cu un an înainte de reformele lui Cleistene.

Începem o scurtă (sperăm noi) serie despre Roma, în care ne întoarcem în timp la 753 îHr și explicăm cum ajunge o cetate altfel cât se poate de anonimă să stăpânească aproape toată lumea cunoscută.

Săptămâna asta vorbim mai mult despre celți și influența lor asupra populației dacice. Din păcate nu avem decât speculații și extrapolări informația arheologică, deși bogată, deja nu ne mai spune foarte multe despre ce se întâmplă motiv pentru care preferăm sursele scrise, chiar dacă sunt mult prea parțiale.

Vai vouă, învinșilor! Jaful Romei în 390 îChr este, din punctul meu de vedere, începutul dominației romane în jurul Mediteranei și în același timp este episodul care ne face să înțelegem mult mai bine motivul pentru care a început expansiunea aproape pe negândite a tinerei republici.

Înainte să vă mulțumim că ne-ați ascultat în 2017 și să ne pregătim de 2018, mai vorbim puțin despre geți despre câteva vestigii, despre cetățile de la malul Mării Negre, despre câteva nume de conducători, și despre cele patru centre importante de putere de pe teritoriul României.

Lisimah continuă să domine Balcanii, însă curând interesele lui se intersectează cu cele ale primului lider get al cărui nume rămâne în istoria locului. Dromihete (sau Dromichaites) îi oferă lui Lisimah o lecție de neuitat pentru el și pentru noi în același timp.

După eșecul lui Zopyrion lucrurile s-au mai liniștit în Tracia, până la întoarcerea lui Lisimah. Cetățile grecești se revoltă, de data asta și cu ajutor din partea unui diadoh inamic, și Lisimah trebuie să răspundă. Viitorul rege al Traciei, Macedonului și Asiei Mici, Lisimah reușește să se impună peste rămășița nordică a vastului imperiu al lui Alexandru Macedon. Până când

După plecarea lui Alexandru rămân în urmă diverși strategi, care vor încerca să profite de plecarea acestuia. După o încercare de desprindere din imperiu, Tracia se liniștește sub Zopyrion, care găsește de cuviință să transforme Marea Neagră într-un lac macedonean. Nu reușește, și pe drumul de întoarcere o armată getică îl învinge.

În anul 335 î.Chr. Alexandru, fiul lui Filip al II-lea, nu era cel Mare, dar se pregătea să devină. Și pentru că se pregătea să devină, primul lucru pe care l-a făcut a fost să-i calmeze pe greci și pe tracii care îi stăteau în coaste.

Săptămâna asta vorbim despre un nou jucător care apare în spațiul sud-est european: regatul Macedon. Sub Filip al doilea, genial conducător de oști, regatul își pornește o puternică dominație și unul din primii pași pe care îi face Filip e să îi pacifice pe sciți.

Pentru că am tot evitat să punem lucrurile cap la cap, încercăm să sintetizăm mai bine săptămâna asta cine sunt geții (și dacii) și de ce, totuși, nu ar trebui să credem tot ce auzim de la Herodot, sau, poate, de ce ar trebui să credem ce auzim de la el.

Continuăm poveștile lui Herodot cu povestea sciților. Povestim de ce ajung în discuție, de ce sunt importanți pentru Herodot.

Herodot, considerat părintele istoriei, este primul care ne lasă o mărturie ceva mai consistentă legată de geți. Discutăm săptămâna asta despre contextul în care a lăsat-o, o să citim din ea și o să explicăm un pic mai multe ca să ne dăm seama la ce se referă Herodot când ne face cei mai viteji și mai drepți.

Săptămâna asta ajungem la capătul preistoriei, și în sfârșit ne reîntoarcem la formatul pe care ni-l propuseserăm inițial: 25-30 de minute, orientat pe un subiect bine determinat.

Săptămâna asta vorbim despre vecinii noștri din vest, est și sud, din epoca fierului, scena în care o să ne jucăm în săptămânile următoare.

Săptămâna asta vorbim despre avansul tehnologic care are loc în perioada imediat următoare marelui colaps. Un nou metal, și noi actori pe scena istoriei europene.

Înainte de pauza de vară, un episod cu care încheiem discuția despre marile civilizații din epoca de bronz. Ne auzim în septembrie, odată cu începerea școlii, când o să ne întoarcem la oile noastre. Mă rog, vacile și agricultorii noștri.