Pentru că am tot evitat să punem lucrurile cap la cap, încercăm să sintetizăm mai bine săptămâna asta cine sunt geții (și dacii) și de ce, totuși, nu ar trebui să credem tot ce auzim de la Herodot, sau, poate, de ce ar trebui să credem ce auzim de la el.

Continuăm poveștile lui Herodot cu povestea sciților. Povestim de ce ajung în discuție, de ce sunt importanți pentru Herodot.

Herodot, considerat părintele istoriei, este primul care ne lasă o mărturie ceva mai consistentă legată de geți. Discutăm săptămâna asta despre contextul în care a lăsat-o, o să citim din ea și o să explicăm un pic mai multe ca să ne dăm seama la ce se referă Herodot când ne face cei mai viteji și mai drepți.

Săptămâna asta ajungem la capătul preistoriei, și în sfârșit ne reîntoarcem la formatul pe care ni-l propuseserăm inițial: 25-30 de minute, orientat pe un subiect bine determinat.

Săptămâna asta vorbim despre vecinii noștri din vest, est și sud, din epoca fierului, scena în care o să ne jucăm în săptămânile următoare.

Săptămâna asta vorbim despre avansul tehnologic care are loc în perioada imediat următoare marelui colaps. Un nou metal, și noi actori pe scena istoriei europene.

Înainte de pauza de vară, un episod cu care încheiem discuția despre marile civilizații din epoca de bronz. Ne auzim în septembrie, odată cu începerea școlii, când o să ne întoarcem la oile noastre. Mă rog, vacile și agricultorii noștri.

Săptămâna asta ajungem în sfârșit la greci, amicii noștri care vorbesc prima oară de traci. Vorbim de grecii epocii palatelor, de la Mycene la Knossos, până la grecii Iliadei și Odiseei.

Săptămâna asta publicăm al doilea episod din seria marilor civilizații din epoca bronzului. Elementul cel mai important pe care îl discutăm săptămâna asta este sclavia, și felul în care a influențat evoluția marilor imperii.

Săptămâna asta publicăm primul episod din seria marilor civilizații din epoca bronzului. Sunt lucruri importante care se întâmplă acum scrisul, primul cod de legi, primele războaie la scară largă, primele imperii.

Continuăm discuția despre epoca bronzului în zona României, urmărim un pic o periodizare a epocii bronzului și continuăm să discutăm despre impactul bronzului în societate.

Săptămâna asta vorbim despre epoca de bronz, despre cum se prelucrează, facem câteva corecții necesare (deoarece e posibil ca în discuțiile noastre anterioare să fi confundat un pic cositorul cu aluminiul) și explorăm un pic ce impact a avut faptul că bronzul e un metal obținut prin aliaj asupra societății. E momentul marilor transformări, în care societatea începe să se stratifice și comerțul devine o parte mult mai importantă pentru societatea umană.

Pentru că nu am discutat formal despre eneolitic, intrăm acum și explicăm ce s-a mai întâmplat ca să ne facem o idee mai clară. Vorbim și despre invaziile care ne anunță o nouă epocă, mai dinamică, mai agresivă, a bronzului.

Facem o scurtă călătorie prin ce se întâmplă în restul lumii în perioada pe care o discutăm. Ajungem, cât de curând, la finalul preistoriei deja avem din ce în ce mai puține date despre ce se întâmplă, și în zone precum Sumer sau Egipt se întâmplă lucruri interesante.

Încheiem trecerea prin neoliticul din zona României cu o discuție despre meșteșugurile din Neolitic. Despre olărit și metalurgia (primitivă) care se practică în perioada aceasta.

Primul episod despre meșteșugurile omului neolitic. Un tutorial de folosit un fus, aici.

Săptămâna asta încheiem discuția despre cultura de Cucuteni, și discutăm despre tezele referitoare la finalul celor 1500-2500 de ani de progres în neolitic.

Săptămâna asta vorbim despre cultura de Cucuteni, una din cele mai importante culturi neolitice din Europa. Datorită informației abundente vom reveni cu mai multe informații în următorul episod.

Săptămâna asta am vorbit despre complexul cultural Boian-Gumelnița, care s-a dezvoltat aproape exclusiv pe teritoriul României. Unul din exponenții cei mai importanți este tell-ul de la Hârșova care are și un site destul de simpatic făcut într-o coproducție româno-franceză.

Săptămâna asta subiectul central este cultura de Hamangia o cultură importată din Anatolia, cu o ceramică foarte asemănătoare cu cea de la Hacilar, din Anatolia, din care cele mai importante artefacte sunt Gânditorul și Femeia șezând.